Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă „Marmaţia” este cel mai longeviv eveniment de acest gen din România. În fiecare an, pe 27 decembrie, la Sighetu Marmaţiei îşi dau întâlnire colindători din Ţara Maramureşului şi din toată România.

Evenimentul, ajuns la cea de a 53-a ediţie, este organizat de Municipiul Sighetu Marmației, în parteneriat cu Centrul Cultural, Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuş” și Universitatea Babeș-Bolyai, Extensia Sighetu Marmației/Facultatea de Geografie.

Pe ulițele din Muzeul Satului, a pornit luni Alaiul – parada ansamblurilor populare din satele maramureșene și invitații lor. Anul acesta s-a optat pentru un concept participativ la care au fost invitați să contribuie toți cei prezenți : artiști, comunitate și turiști.

După paradă, în patru puncte dedicate din Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuş” s-au prezentat și explicat principalele valori culturale maramureșene de care se leagă Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă: colindele, dansurile și jocurile de iarnă, scenariile de teatru popular și contextul general în care au evoluat ele – Maramureș – Civilizația lemnului.

Cinci artişti fotografi bihoreni au fost prezenţi la festival, surprinzând prin obiectivul aparatelor de fotografiat frumuseţea costumelor, dansurile şi jocurile de iarnă ale ansamblurilor populare participante. Cei cinci sunt artiştii fotografi: Mariana Scubli, Ovi D. Pop, Adela Rusu, Ionuţ Jarca şi Ovidiu Ilisie, membri în Vradinum Foto Club Oradea şi beiuşanul Gheorghe Petrila.

„Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă «Marmația» 2021, aflat la cea de-a 53-a ediție, este unul din cele mai longevive festivaluri de datini şi tradiţii de iarnă din ţară. Mă bucur că anul acesta s-a desfășurat în Muzeul Satului din Sighetul Marmației, unde toate grupurile de colindători, urători şi dansatori s-au potrivit perfect cu ambientul şi căsuţele tradiţionale de la muzeu! Maramureşul este o zonă bogată în tradiţii obiceiuri şi colinde, iar prin promovarea lor la aceste festivaluri alături de invitaţi din alte judeţe din ţară, vor rămâne prezente şi pentru generaţiile viitoare”, spune Adela Rusu.

Satul contemporan, sesiune de comunicări

Printre invitaţii festivalului a fost prezent dr. Vasile Todincă, cercetător ştiinţific I în al Muzeului Ţării Crişurilor – Compelx Muzeal în cadrul secţiei de Etnografie. Acesta a participat a doua zi

la sesiunea de comunicări ştiinţifice care a avut în obiectiv probleme ale satului românesc contemporan – tradiţie, actualitate și perspective. La sesiunea de comunicări au participat cercetători, muzeografi, arhitecţi, oameni de cultură, fiecare pe segmentul lui de activitate, care au expus probleme legate de lumea satului contmporan.

Lucrarea prezentată de dr. Vasile Todincă s-a numit „Instituţii ale satului tradiţional zălogite de uitare” în care cercetătorul a amintit de: şcoală, căminul cultural, biserică, păstor, clacă, şezătoare, bibliotecă și bold – magazinul sătesc care nu mai există, în locul lui fiind acum cluburi și alte tipuri de magazine care nu își mai au locul în ceea ce reprezenta lumea satului tradiţional. La sesiunea de comunicări au mai participat online dr. Maria Flavia Pop şi dr Sabina Horvath, tot din cadrul secţiei de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor.

Dr. Vasile Todincă a prezentat şi lucrarea lui Ioan Degău, intitulată „Crişana tradiţională, revistă de etnografie, folclor, dialectologie şi lexicologie”. Ioan Degău a donat cu această ocazie bibliotecii muzeului zece volume ale revistei Crişana Tradiţională, pentru ca şi cultura tradiţională din Crişana să fie cunoscută în Maramureşul istoric.

FOTO: Festivalul „Marmația” 29.12.2021