Nu e fotograf, dar are ochi de fotograf. Nu e din Maramureș, dar surprinde esența acestor locuri. Are pregătire universitară realistă, dar în imaginile propuse de ea e multă poezie. ”În momentul în care surprinzi emoția și o transmiți, asta înseamnă totul”, spune Mariana Scubli, sigheteancă prin adopție.

”În orice direcție o iei, în câteva minute ajungi în mijlocul naturii”

Mariana Scubli este absolventă a Facultății de prelucrare a lemnului din cadrul Universității Brașov. Originară din Oradea, după licență se stabilește în Maramureș, aici fiind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a lemnului din țară. ”La început am fost surprinsă de hotărârea cu care maramureșenii își respectă tradițiile si sărbătorile creștine. Și asta se întâmpla înainte de 1989”, își amintește interlocutoarea mea.

O invit să își amintească de ce ”felie” din Maramureș s-a îndrăgostit mai întâi. Oftează: ”Grea intrebare!” Stă un pic pe gânduri: ”Aici, în Maramureșul Voievodal, în orice direcție o iei, în câteva minute ajungi în mijlocul naturii. Sau în mijlocul unui sat în care domnește liniștea. În care se simte farmecul unor vremi trecute. Găsești oameni calzi, deschiși, frumoși la suflet. Și asta la tot pasul”.

”M-au fascinat straiele, casele vechi, oamenii satelor”

În urmă cu circa un deceniu se apucă de fotografie ca un hobby. ”Pentru a umple golul lăsat de plecarea copiilor la facultate”, spune orădeanca. Și completează: ”Am început cu fotografia macro. Fotografiam tot ce mișca și nu mișca: de la gâze la flori, de la fluturi la peisaje. Adică tot. Tot ce vedeam și mă încânta se regăsea în cadrele mele”. Notorietatea a venit o dată cu fotografiile decupate din Maramureșul rural. ”Am ajuns la fotografia etnografică cutreierând satele Maramureșului și participând la diverse evenimente. M-au fascinat straiele, casele vechi, oamenii satelor, demnitatea cu care-și poartă costumul tradițional, încăpățânarea de a-și duce mai departe vechile meșteșuguri”, mărturisește Mariana Scubli.

Emoție și iar emoție

Chestionată dacă din postura unui om venit în Maramureș șarmul acestor plaiuri este mai evident, fotografa nu ezită în formularea răspunsului: ”În momentul în care fotografia face parte din tine, nu-ți rămâne decât să deschizi ochii, sufletul și mintea. Și să apeși declanșatorul aparatului!” Dacă o asculți pe Mariana Scubli, lucrurile sunt simple. Maramureșul pare atât de seducător încât face din fiecare din noi un fotograf. O întreb ce este, în viziunea ei, o fotografie bună. ”Este acea fotografie care reușește să transmită emoție, să ajungă la măcar la sufletul unei persoane. În momentul în care surprinzi emoția și o transmiți, asta înseamnă totul”.

”Am întreg Maramureșul”

Nu are locuri preferate. ”Am întreg Maramureșul”, îmi spune. ”Maramureșul tot este frumos. Importantă este perspectiva din care îl abordezi. Și important este să surprindem tradițiile, să le imortalizăm. Toate câte sunt. Ca să le putem și prin fotografie lăsa moștenire. Pentru că tradițiile ne reprezintă”, consideră Mariana Scubli.

Primul premiu – ”mi-a umplut sufletul de bucurie”

A început fotografia ca un hobby, dar undeva pe traseu a devenit ceva mai serios. Și asta au observat și alții, care i-au răsplătit fotografiile cu premii. ”Nu sunt scopul meu. Important pentru mine este să pot împărtăși prin fotografiile mele ceea ce văd. Cum să vă spun, eu așa îmi simt fotografiile: ca pornind din sufletul meu”, spune fotografa. Primul premiu important l-a obținut la concursul național ”Fotografia Document Etnografic”, cu un cadru surprins la Festivalul de datini de iarnă din Sighetu Marmației. ”A fost o surpriză mare și extraordinară. Mi-a umplut sufletul de bucurie”, mărturisește Mariana Scubli.

Prima expoziție, în biroul personal din Sighetu Marmației

A bifat expoziții în țară (Baia Mare, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Botoșani, Iași, Alba Iulia, Brașov, Slatina, Sighetu Marmației) și peste hotare (Ungaria, Ucraina, Italia, Belgia, Emiratele Unite Arabe, India, China, Dubai).

Prima expoziție, însă, la fel ca prima dragoste, tinde să fie de neuitat: ”Prima mea expoziție a avut loc în biroul meu personal, în Sighetu Marmației. Panotată de mine cu ajutorul unei prietene dragi. A fost dedicată strângerii de fonduri pentru o casă de copii cu dizabilități. În urma expoziției, s-a reușit amenajarea grădinii și dotarea cu filigorie de luat masa și leagăne din lemn. Emoțiile au fost maxime, pentru că era prima întâlnire cu publicul. Am avut marea bucurie sa vad ca lucrarile imi sunt fost extrem de bucuroasă să constat că lucrările mele sunt apreciate”.

”Pare că se deschid portițele sufletului fiecăruia”

În preajma Crăciunului, Maramureșul devine cumva și mai spectaculos decât în restul momentelor din an. ”Crăciunul în Maramureș este mereu incitant, mereu îmi produce emoții. Asta datorită atmosferei calde în tonuri de colinde. Este momentul în care toată lumea parcă devine mai bună, mai caldă, mai deschisă. Perioada de an când, în Maramureș, pare că se deschid portițele sufletului fiecăruia”.

Mai multe despre Mariana Scubli, aici.

Ramona-Ioana POP
Foto: Mariana Scubli

Mariana Scubli: ”Eu așa îmi simt fotografiile: ca pornind din sufletul meu”