Astăzi vom călători în lumea fotografiei de portret, iar ghid ne va fi Cătălin Arcu. Un fotograf deosebit, cu fotografii demne de simezele unei mari galerii de arta.

R : Începem cu întrebarea clasica, cine este Cătălin Arcu?

CA : Sunt un bucovinean stabilit la Cluj de aproape 20 de ani și creez lucruri faine pe marketing la o firmă cu profil de generare de leaduri și studii de piață. Am o familie foarte frumoasă și o fetiță extraordinară care la 4 ani vrea să facă tot ce face tati. Pe lângă fotografie ca pasiuni mai am cititul și jucatul pe consolă însă la care cu greu mai ajung în ultima vreme.

R : Fotografia – marea ta pasiune ?

CA : Absolut. Chiar dacă apelez zilnic la partea mea creativă și la lucru, găsesc în fiecare noapte aceeași plăcere să mă pun la birou și să editez ceva poze făcute acum câteva luni la o sesiune foto. Aș vrea să găsesc mai des timpul necesar să îmi fac materiale noi, doar că odată cu viața de familie și un job destul de solicitant este tot mai greu de strecurat și pasiuni vorace de timp.

R : Cum te-ai perfecționat in acest domeniu ? Ai urmat cursuri, ai participat la workshop – uri sau pur și simplu ai citit și ai exersat?

CA : Nu mă consider “perfecționat”. De fapt, mă simt cel mai departe de punctul unde aș vrea să fiu, cu atât mai puțin la un punct de perfecțiune. “Cu cât știi mai mult, cu atât îți dai seama că știi prea puțin” spunea Călinescu și mă gândesc că un fotograf (ca de altfel în multe alte domenii) trebuie să învețe tehnici și să exerseze continuu. Lipsa acută de timp îmi limitează mult posibilitățile și exceptând câte un curs de la doi fotografi pe care îi urmăresc cu drag – Chris Knight și Claudiu Guraliuc, prea puțin am urmat ceva structurat. Ocazional caut informații punctuale despre ceva tehnică de editare sau fotografiat pe Youtube, unde în general se găsește cam orice atât timp cât ai și inclinația să fii autodidact.

R : “Cotrobăind” prin colecția ta de fotografii, mi-am oprit atenția asupra fotografiei de portret. De ce crezi că oamenii sunt atrași de portrete ?

CA : Oamenii sunt animale sociale, ne place să facem conexiuni cu alți oameni, să cunoaștem micro-lumi și să ne fie transmise emoții. Deși am trecut cam prin toate genurile de fotografie, rezonez cel mai mult cu portretele pentru ca îmi oferă cea mai largă flexibilitate în compoziție (mai ales în fine art) și în ușurința de a transmite idei.

R : Cum îți alegi modelele? Ce este mai  important,  perfecțiunea fizică a persoanei pe care o fotografiezi  sau modul în care îți ascultă și aplică indicațiile din timpul ședinței foto?

CA : Nu sunt “mofturos” la aspectul acesta, cu plăcere revin la colaborările cu care am rezonat în mod particular. Urmăresc ca modelul să corespundă în mare cu idea mea de compoziție și ce vreau să transmit și mai puțin pe câtă experiență  are în domeniu sau cât de plăcute sunt trăsăturile fizice. Și oricând prefer un model expresiv care poate face o grimasă “naturală” în detrimentul unui model cu trăsături frumoase dar cu mai puțin talent teatral.

R : Trebuie să cunoști psihologia umană pentru ca astfel de fotografii să fie reușite?

CA : Psihologia te ajută să ai o conexiune bună cu subiectul din fața aparatului, te ajută să rezonezi cu el sau ea și să reușești să transmiți idea care e conturată în minte. Deși nu se exclud, mi se pare mult mai important talentul creativ pentru a ajunge la un cadru reușit.

R : Cat de importantă este lumina în obținerea unui portret reușit?

CA : Pe cât de importantă este și absența ei. O lumină fără umbre este o lumină plată și ne-interesantă. Atât pentru pictori cât și pentru fotografi lumina și umbrele sculptează idea abstractă și îi dă volum într-o formă vizuală. Cu ajutorul unei lumini bune, o poza de familie poate deveni și cadru reușit, dacă vine și cu o idee și o poveste bună în spate atunci va fi un cadru extraordinar.

R : Preferi lumina naturală sau artificială?

CA : 80-90% din cadrele mele sunt făcute în studio. Îmi este mai simplu să știu că îmi pot controla lumina încât să scot în evidență trăsăturile unui subiect cum îmi doresc. Deși sunt în asentimentul altor colegi fotografi că nimic nu poate egala lumina naturală, sunt prea comod ca să prefer să lucrez cu ea.

R : Dacă ar fi să poți alege, ce personalitate a lumii ți-ar plăcea să fotografiezi?

CA : Cred ca personalitățile lumii au fost destul de bine reprezentate în  mii de cadre și prea puțin aș aduce în plus eu. Dar, într-un asemenea  exercițiu mental, mi s-ar părea interesant să fiu un reporter de război – revoluția Franceză, războiul de secesiune, răscoalele Românești, războaiele mondiale etc. Au avut atât de mulți eroi care ar fi meritat să fie imortalizați pentru o eternitate și prin cadrele respective să fi spus o poveste care poate nu a ajuns să fie spusă și pierdută in negurile istoriei.

R : Ai o echipă care te ajută? Știu eu, pentru coafură, machiaj… 

CA : Am colaborat cu oameni extraordinari punctual pe diferite sesiuni care au necesitat asta… însă încă nu sunt la nivelul în care să am o echipă formată și cu care să colaborez constant. În general fiecare model își realizează coafura și machiajul în funcție de tema si viziunea stabilită înainte. Spre exemplu la sesiunea foto cu Red Queen, Mihaela (modelul) și-a făcut singură machiajul și părul. Și apropo de asta, aș vrea să le mulțumesc încă odată tuturor celor care m-au ajutat să îmi realizez cadrele și ideile.

R : Sa ne oprim puțin și asupra alegerii decorului. Preferi un decor simplu ? Sau unul cu multe elemente?

CA : Depinde foarte mult de ideea din capul meu, depinde de povestea pe care vreau să o spună și care necesită mai multe sau mai puține elemente. În general prefer să trag pe fundal alb sau gri simplu cu câteva elemente de butaforie pe care aleg să nu le generez cu AI și apoi să construiesc de acolo în partea de editare. Spre exemplu tot în sesiunea cu Red Queen (inspirată din Alice în țara minunilor) am tras în cadru modelul separat apoi am rugat-o să țină fiecare carte în mână să le pot poza individual și apoi adăuga în cadrul final. Aș fi putut lua de pe stock cadre cu cărți de joc dar prefer să am pe cât posibil elementele mele în cadru.

R : În spatele unei fotografii creezi întotdeauna o poveste ? Cum se desfășoară practic o astfel de ședință foto ?

CA : Mă strădui să spun o poveste. Probabil nu totdeauna îmi iese și sunt multe cadre în care probabil aș fi putut face mai bine sau compoziția să fi fost mult mai inspirată însă, după cum spuneam la întrebarea cu perfecționarea, orice sesiune foto și orice cadru editat te ajută să faci lucrurile mai bine data următoare. Cât despre partea de organizare – în general plec de la o idee care e cristalizată în minte, încerc să fac un moodboard în care să adun elemente de care aș avea nevoie (și de care pot să și fac rost), tipuri de compoziții de la care să plecăm în timpul sesiunii foto, etc care să mă ajute să îi explic cât mai ușor modelului ce aș vrea să facă. În măsura timpului disponibil după ce am făcut cadrele mai încerc și tehnici mai noi (pentru mine) ca să îmi mai lucrez tehnica să văd ce aș putea face în plus la următoarea sesiune.

R : Se spune că o mare pondere din reușita unei fotografii este asigurată de aparatura utilizată. Ce conține rucsacul tău de fotograf?

CA : Foarte greșit din punctul meu de vedere este ca cineva să creadă că un cadru reușit este făcut de cameră sau obiective. Fără o idee bună, o lumina bună și o sinergie între fotograf și model orice aparatură este doar o bucată de plastic. Cât despre aparatură, 90% din cadrele mele sunt făcute cu un Sony 90mm 2.8 și Sony A7III (ocazional mai trag și cu Sigma 35mm 1.4 sau cu Sigma 135mm 1.8 dar care foarte rar au mai apucat să fie folosite).

R : Dar ce consideri că este mai important, aparatura utilizată, postprocesarea, lumina, ochiul fotografului?

CA : În continuarea răspunsului de mai sus, personal cred că există o combinație perfectă între spiritul creativ, ideile bune, lumină și umbre, postprocesare și aparatură încât să se ajungă la un cadru final plăcut ochiului care să transmită o idee sau o emoție.

R : Ce obiectiv recomanzi pentru realizarea unui portret?

CA : Personal aș recomanda un obiectiv cu o focală între 50 și 105mm. Mi se par că sunt cele mai potrivite, îți permit o comunicare bună cu modelul și nu distorsionează mai ales la cele calitative. Dar există idei de portrete care necesită și obiective mult mai wide sau tele așă că depinde mai mult și de idea creativă din spatele cadrului și ce necesită din punct de vedere tehnic pentru realizare.

R : Ce părere ai de moda “selfie’ ?

CA : “Moda selfie” există de foarte multe secole, mari pictori și-au realizat cu uneltele pe care le aveau la dispoziție autoportrete – începând de la Da Vinci, Frida Kahlo, Courbert, Van Gogh, Rembrandt, Carravaggio etc. s-au imortalizat pentru posterioritate. Acum oricine o poate face cu o simplă apăsare de buton datorită ușurinței cu care avem acces la tehnologie. Nu e nimic nou, doar că se face la o scară mult mai mare, lucru impulsionat mai nou și de dorința de a fi plăcut sau faimos între semenii de pe social media.

R : Te-ai inspirat de-a lungul anilor de la fotografi consacrați?

CA : Ca de altfel toți artiștii și eu am încercat să mă inspir de la artiștii care îmi plac. Chris Knight pe care l-am menționat mai devreme m-a atras spre fotografia de portrete. Seria lui cu “Finding Rembrandt” mi se pare în continuare una dintre cele mai bune pe care le-am văzut. Claudiu Guraliuc are un stil de fine art care îmi place foarte mult și de la care “fur” ocazional idei sau tehnici. Alții pe care îi urmăresc și a căror lucrări îmi plac foarte mult sunt Javi Mercader Bornes și Jan Gonzales iar pe partea fotografie alb negru mi se par extraordinare portretele lui Yousuf Karsh.

R : Planuri de viitor ? Știu eu o expoziție personală ?

CA : Mi-aș dori să fac și o expoziție personală în anul ce vine dar ar trebui să ajung la un număr destul de mare de lucrări pe care să le consider eu că merită să ajungă pe peretele unei expoziții. Totodată mi-aș dori să găsesc și timpul și resursele necesare să încep să fotografiez pentru proiectul meu cu 12 zei (cu tematică din mitologii grecească și nordică) dar pe care tot îl amân de ceva perioadă din varii motive.

R : Un sfat pentru cei care doresc să se apuce de fotografie; ce ar trebuie să știe și cum ar trebui să se pregătească ?

CA : Să fotografieze, cât mai mult posibil, să învețe din greșeli, să citească, să se uite în multe locuri de inspirație, să adune idei și să le schimbe de 100 de ori, să creadă în ei și în pasiunea lor și nu în ultimul rând să creeze pentru ei însăși. Multă baftă și lumină bună!

R : Cătălin, îți mulțumesc din suflet pentru timpul acordat și îți doresc mult succes in toate proiectele tale !

Fără o idee bună, o lumina bună și o sinergie între fotograf și model orice aparatură este doar o bucată de plastic.